Pastele Dobrogei

                               De Paşte în Dobrogea

Dobrogea este una dintre zonele care mai pastreaza inca nealterate traditiile si obiceiurile. Perioada Pastelui este incarcata de sarbatoare, fie ca celebreaza Invierea Domnului crestina ori venirea primaverii precrestina.Inaintea Pastelui, de Paste si dupa Paste, dobrogenii sunt preocupati cu respectarea traditiilor, tinute si interpretate cu strictete de ritual, caci de aceasta depinde prosperitatea intregului an. Dobrogea sarbatoreste Lazarelul, Olaria, Caloianul, Paparuda, Cucii.

Lazarelul sau intampinarea Primaverii in Dobrogea

Lazarelul este o sarbatoare care se tine inaintea Pastelui, in Sambata Floriilor, aceasta mai numindu-se si Sambata lui Lazar.Lazar sau Lazarica este un zeu al vegetatiei care moare si renaste in fiecare an, primavara, simbolizand regenerarea naturii. La ceremonial participa copiii, responsabili cu dansul ritualic si femeile care formeaza grupul de colindatori.

Scenariul obiceiului vorbeste despre Lazar care moare intr-un accident in padure, fiind plecat sa aduca hrana pentru animale. Mama sa si surorile fecioare il bocesc strasnic, drept pentru care din mormantul sau se inalta un copac falnic, cu ramuri bogate.Se mai spune despre Lazar ca ar fi frate cu cucul, de care s-a ratacit, de atunci strigandu-se neincetat unul pe altul.

Lazarul crestin, fratele Mariei si Martei, este saracul inviat din morti de Iisus, minune care i-a determinat intrarea solemna si entuziasta in Jerusalim, unde a fost intampinat cu ramuri de palmier. Acest eveniment se sarbatoreste in Duminica Floriilor, dupa invierea lui Lazar din Sambata Floriilor.Atentie! Cine nu tine obiceiul si nu serbeaza Ziua lui Lazar, nu are un an de bun augur si se mai umple si de pistrui. Asa ca va asteptam in Dobrogea sa petreceti!

Paparuda este un obicei practicat in a treia zi de Pasti pe care il intâlnim in comunitatile de lipoveni din localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila. Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei batrâne, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Alaiul e alcatuit dintr-un numar variabil de personaje, dintre care cel putin una-doua trebuie sa fie mascate. Acestea sunt dezbracate si apoi infasurate in frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz este legata deasupra capului cu cotoarele in sus si acopera tot corpul ca un con de verdeata. Ramurelele sunt impestritate cu panglici rosii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de la o casa la alta, si in curte, insotitoarele cânta un cântec ritual, batând din palme, iar paparuda joaca un dans saltaret.

Un alt obicei dobrogean de Paste la fel de cunoscut si apreciat este Caloianul. Acesta se practica in a treia miercuri de dupa Paste si consta in fabricarea unei papusi de lut, ce este ingropata in câmp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe câmp, simbolizând fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.

Cu toate ca aceste obiceiuri sunt foarte putin cunoscute, ele fiind foarte vechi, acest lucru nu reprezinta un impediment pentru unii dobrogeni de a le mai pastra. Dimpotriva ele simbolizeaza recunoasterea acestei Sfinte Sarbatori si credinta pe care o au atunci când le pun in practica.

Indiferent de obiceiurile si traditiile pe care românii le au, in functie de regiunile din care provin, fiecare dintre ei sarbatoreste Pastele cu multa caldura si liniste sufleteasca, credinta in cele Sfinte si bucuria de a fi alaturi de cei dragi.

“Cucii” reprezinta un ceremonial de fertilizare si purificare a spatiului si timpului in prima zi dupa Lasatul Secului de Paste. Sarbatoarea Pastelui nu este una izolata, ci antreneaza un intreg ciclu de sarbatori si evenimente, care fac sa se individualizeze, clar, in calendar, momentul pascal. Acesta cuprinde mai multe sarbatori, de la intrarea in Postul Mare pana la Pogorarea Duhului Sfant (Rusaliile), adica perioadele numite, in termeni bisericesti, a Triodului si a Penticostarului. Pe planul culturii populare, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post. In Vestul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta numele de farsang, fasanc sau fashing. Este, de fapt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se mascheaza, iar cei mai in varsta asista. Mastile sunt fie confectionate ad-hoc, din materiale existente prin gospodarie – haine vechi, perdele, obiecte vechi, etc. – fie sunt consacrate prin traditie, cum e cazul “berbecilor” de la Slatina – Timis, din judetul Caras – Severin. Cele mai des intalnite scenarii la farsang, nelipsite din cele mai multe locuri, sunt “nunta”, “medicul” si, obligatoriu, “inmormantarea”. Aceasta din urma mimeaza ceremonialul unei inmormantari traditionale, numai ca mortul este … farsangul – o papusa din paie, imbracata in straie vechi. Ea este arsa, la sfarsitul carnavalului, ca semn al mortii iernii si al venirii primaverii. Momentul marcheaza si sfarsitul carnavalului, care se desfasoara in ultima zi a saptamanii branzei. Mascatii umbla pe strada, sau joaca, sau colinda pe la casele oamenilor, jucand mici scenete improvizate, sau doar urand ceva gazdei. Deoarece multi dintre ei sunt feciori de insurat, “spargerea carnavalului” se soldeaza, de regula, cu o petrecere, la care sunt invitate si fetele din sat.

Intre datinile de Lasata Secului, se individualizeaza obiceiul “Cucii”, specific Dobrogei (mai demult) si satelor din sesul Dunarii. Astazi obiceiul este sporadic intalnit.Acum obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hora. In vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei parti. Prima se desfasura in dimineata zilei de Lasata Secului, cand cucoaicele (flacai travestiti in femei), cutreierau satele simuland bataia cu chiuliciul (un bici in varful caruia atarna o opinca rupta). A doua parte a obiceiului o constituia o piesa care o avea in centru pe “bunica cucilor”, in jurul careia se adunau, in mijlocul satului, miri si mirese, ciobani si ciobanite, vanatori si vraci, constituind o parada zgomotoasa.